marți, 4 august 2009

Leşinurile vieţii

Ce poate fi mai plăcut într-o zi toridă de vară decât să leşini, singur fiind, într-un loc constant aglomerat precum Piaţa Unirii?
Nimic altceva, cred eu. Oricum, ca şi locaţie este foarte ok, pentru că, din fericire, se gaseşte cineva din mulţimea de oameni care se agită constant să te prindă şi astfel să nu cazi pe şinele tramvaiului care tocmai ajungea în staţie. Deasemenea, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti mai avem şi un cort dotat cu un aer condiţionat wannabe şi apă nu foarte rece unde poţi fi dus să-ţi revii, însoţit mulţimea strânsă buluc să vadă evenimentul secolului, de parcă n-ar mai fi văzut vreo persoana ever leşinând.
Leşinul de astăzi a fost cel de-al 3 lea din viaţa mea şi primul leşin nevând companie prin preajmă. Deh, omul şi-o mai face şi cu mâna lui când pleacă nemâncat şi fară apă la el pe o căldură insuportabilă, urmărit de un soare arzător, călcând pe un asfalt moale şi cleios.
De fapt, lucrul care m-a deprimat nu a fost faptul că am leşinat, ci că nu am primit niciun semn de viaţă de la o persoană care, dacă ar fi ţinut cu adevărat la mine, ar fi trimis măcar un sms să mă întrebe dacă am ajuns cu bine acasă.
Well, whatever, acum chiar nu mai contează. Contează că, incredibil dar adevărat, ceva s-a întâmplat, planetele s-au aliniat şi Pământul a decis că mai are nevoie de umbra mea pentru ceva timp de-acum încolo...ramâne de văzut cât de mult.Eu sper să nu fie zgârcită Mama Gaia şi să îmi mai acorde ceva timp.
Nu the near-death experience m-a marcat astazi, că din astea am mai avut, ci perioada cât am fost leşinat. Pot spune că imi place să leşin. There, i said it! E atât de plăcută senzaţia aceea atunci cand ţi se împăienjenesc ochii, iar totul din jurul tau just fades away, apoi nu mai vezi, auzi şi simţi nimic. Eşti doar tu, întunericul şi gândurile tale. E un moment de maximă linişte, care din păcate nu durează prea mult, căci în curând incepi să-ţi revii, deschizi ochii şi primul lucru pe care îl vezi este o mulţime de ochi necunoscuţi care se holbează la tine. Iţi revii la realitate şi conştientizezi că momentul acela plăcut de imponderabilitate a trecut.
Viaţa şi leşinurile ei. Momente de linişte neaşteptate într-o mare saturată de zgomote.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bloguri preferate

Interesting Quizzes

How many cannibals could your body feed?
Created by OnePlusYou - Free Online Dating